Copyright �  www.primaria-zabrani.ro 2009.Toate drepturile rezervate
31.07.2014  15:30   www.primaria-zabrani.ro  ISTORIA COMUNEI GUTTENBRUNN Locul de naştere al svabului ADAM MÜLLER-GUTTENBRUNN de Georg Schmaler (Szentirmai) Această cronică a fost publicată în anul 1924 cu ocazia aniversării a 200 de ani de existenţă a comunei Guttenbrunn, fiind scrisă de către Georg Scmaler (Szentirmai) fiu al comunei. Pe această cale ţin să aduc mulţumiri domnului Erich Mayer, din Oggersheim, Germania, pentru bibliografia pusă la dispoziţie, precum şi doamnei Edith Singer,din Timişoara pentru traducerea acestei cronici. Lazăr Gheorghe In istorie comuna Guttenbrunn este mentionata in 1463 sub numele Hidegkut, iar pe lista de impozite al comitatului Arad din 1561 devine deja Hidegkut 5i in 1717 o gasim cu numele de Edekut ca o localitate cu 20 de case. Astazi nu se mai poate constata carei nationalitati apartineau acei locuitori. Aceasta mândra comuna Guttenbrunn astazi a fost colonizata cu locuitorii gerrnani in anul 1724 in timpul regelui Karl III 5i a guvernatorului Klaudius Florimund Merczy. Initial locuiau in comuna aproximativ 50 de familii care au imigrat din zone diferite al patriei mame germane cat si din Rheinpfalz, Mainz, Mannheim, Lotharingen, apoi din Suabia atunci din Schwarzwald, de unde si astazi se mai numeste o strada Schwarzwald ca marturie. Numele comunei de Guttenbrunn provine conform traditiei transmise din faptul ea in acest loc colonistii ar fl gasit o féntana cu o buna apa de consum. Urmatoarele nume de la primii colonisti noua cunoscuti astazi sunt: Stdckl, Bergmann, Franz, Entgraff, Schultz, Antes, Schéifer, Fiirti, Bilger, Bangert, Reinholtz, Hirt, Kling, Wetz, Pickert, Schmidt, Schnell, Scheffer, Seib, Miiller, Danis, Marker, Schork, Schmahler, Eckard, Luccan, Geiss, Maurer, Heldt, Sell, Berg, Spiegel, Weinblentz, Rupp, Herrschafi si Jéiger. Numarul locuitorilor era atunci de 209 persoane. In anul 1729 s-a construit 0 casa parohiala in care s-au tinut 5i slujbele bisericesti. Prima biserica a fost construita in anii 1736-37, a carei inzestrare si clopote au fost procurate de locuitori pe langa portirul argintiu donat de episcopul de atunci Excelenta Sa F alkenstein. . In anul 1736 a fost infiintata localitatea ”Gutwill” arondata bisericii din Guttenbrunn dar a caror locuitori au disparut in urma razboaielor si a ciumei, iar comuna si-a incetat existenta. Pamanturile acelor locuitori au intrat in proprietatea celor din Guttenbrunn in anul 1749 iar aceasta avand ca efect posibilitatile de marire a suprafetelor cat si marirea familiilor din Guttenbrunn. Numarul lor a fost in 1741 de 280 iar in 1745 de 308 si in 1748 de 406 de persoane. Intrucat din cauza localitatii ”Gutwill” aparusera litigii serioase intre comunele Guttenbrunn si Sefiin, ele au apelat la jurisdictia prefecturii din Lippa. Cei din Guttenbrunn exercitau o presiune spre urgentarea luarii unei decizii din care cauza Consiliul Districtal Lippa a facut o impartire egala a teritoriului ”Gutwill”, ceea ce nu a satisfacut pozitia celor din Guttenbrunn care de 7 ani pana atunci erau proprietarii netulburati si care a depus o interpelare analizata comisarial si s-a deciz in 1750 repartizarea partii mai mari comunei Sefiin iar celei mai mici comunei Guttenbrunn, desi numarul farniliilor s-a marit cu 30. In anul 1753 au venit din Schwarzwald si din Lotharingen inca 17 familii care au fost colonizate in Guttenbrunn primind case noi, suprafete si faneata zonei Zabrani ale romanilor asezati aici. Din ordinul dat de institutia superioara aceste suprafete au trebuit sa fie restituite fostilor proprietari ridicand inca odata numarul familiilor. Dupa ce in 1762 au sosit inca 20 de familii din teritoriile germane s-a depus o cerere catre administratie pentru accesul la zona ”Gutwill”. Desi cererea rezolvata favorabil, predarea s-a facut abia in 1764. In acelasi an (lunile mai, iunie, iulie) au fost trimise aici inca 120 de familii de colonisti. Teritoriul repartizat s-a ‘dovedit prea mic pentru aceasta crestere de numarul de familii $i Guttenbrunn obtinea din aceasta cauza o mica parte din teritoriul comunei Allios numit ”Gomila Mare”, iar o alta parte de la comuna Kesinz si Neudorf. Locuitorii noi au fost indrumati sa-si construiasca case in Zabrani al carui teritoriu a fost unit cu cel de la Guttenbrunn iar acesti locuitori obtinand suprafete mai mari decét le erau necesare. In anul 1765 au sosit inca odata 120 de familii de colonisti care pana la noi ordine au locuit in Guttenbrunn, iar dupa aceea fiind redistribuiti au infiintat localitatea Neudorf (intre Lippa si Guttenbrunn), iar o mica parte a pamanturilor lor fiind incluse in cele ale Guttenbrunnului, partea cea mai mare fiind obtinuta din teritoriul comunei Kesinz. In acelasi an a fost largit si in 11 august sfintit cimitirul desi contra 10 guldeni pentrtu adultii si 5 guldeni pentru copii se putea alege un loc de veci al bisericii. Banii de aici au fost folositi pentru intretinerea bisericii. Muncile grele de integrare au fost terminate in anii 1764/1765 de catre baronul Laffert, controlor din Tschanad si Neumann, administrator din Lippa, prin terminarea a 142 de case. Aceste munci au fost intrerupte in anul 1738, deci dupa putini ani de colonizare, de catre ciuma care a durat intre lunile octombrie si decembrie. Iar din notitele parohiei se poate afla numele acelor persoane care mai aveau putere de a face ultima spovedanie si a primi ultima absolvire. Astfel a aparut Guttenbrunn la marginea de est a Banatului Timisan si se afla in mijlocul unei zone deluroase pitoresti, marginit la nord de Mures, in est de Neudorf, in sudest de Kesinz, in sudvest de Allios si in vest de Traunau. Dezvoltarea comunei a devenit legata strans de acum de soarta intregului Banat. Locuitorii au impartasit toate luptele care erau: nedreptatile functionarilor publici, impartirea arbitrara a pamanturilor, neglijarea sigurantei publice care 1-a facut pe groful Wenzel Von Sauer sa instituie garzi de paza. Intre timp mai trebuia imparatul Josef II (1780-1790) 551 schimbe si sa imbunatateasca multe cu ocazia calatoriilor sale in Banat; a ordonat noi schimbari in administratie, a demarat cartarea pimanturilor aducand ingineri din Viena, iar in 1779 s-a introdus administratia maghiara. Pentru ridicarea culturala s-au depus eforturi notabile, iar in 1773 au fost infiintate scoli in fiecare comuna cu cel putin 60 de familii. Iosif al II—lea a continuat opera mamei sale (Maria Theresia 1740-1780) si s-a straduit sa faca tot ce era posibil pentru a imbunatati soarta banatenilor in ciuda multimilor de preoctapéri legate de evenimente europene (iluminism, Voltaire, Rousseau, Diderot) la care contemporanii sai Katharina II a Rusiei si Friedrich rege al Prusiei au participat foarte activi. In 1784 s-a instituit un nou cimitir in afara comunei fiind sfintit in 8 septembrie. Pasnicii locuitori din Guttenbrunn s-au straduit ca agricultori sa realizeze o anumita buna stare, franate insa des indirect de situatiile tulburi ale Europei (razboaiele napoloniene), cum a fost devalorizarea cu 1/5 a banilor si alte pierderi materiale. Abia depasite greutatile apare iar in 1831 pana 1842 epidemia de holera cerind jertfe umane foarte mari. Depasind aceste situatii apare o situatie fericita in 1842 prin obtinerea unei recolte agricole deosebite, apreciata prin organizarea multor slujbe de multumire. Cu convingerea sosirii unei perioade mai fericite, izbuncneste din contra la 20 iulie un mare incendiu care a distrus 26 de case si recoltele depozitate; 19 familii au fost expuse unei saraciri totale. Totalul pagubelor au fost estimate la 60.000 de guldeni inclusiv o pierdere de 300 de guldeni prin distrugerea clopotului bisericii. In acelasi an a fost introdusa limba maghiara de predare in scoala cu doi invatatori. Urmatorii 3 ani erau bogati in evenimenter sunt anii luptei de eliberare a maghiarilor din imperiul habsburgic si instaurarea unui stat maghiar independent. Luptele se terminau la Vilagos in 1849, adica in imediata apropiere de Guttenbrunn. Deseori s-a schimbat admninistratia dar comuna nu a suferit semnificativ fiindca erau doi primari, unul maghiar si unul german. Ei se interschimbau cum se schimba conducerea germana sau maghiara. Totusi apare in 1849 un nou pericol: incendiu distrugand 53 de case cu anexele loc, obligénd pagubitii la reconstructii cu eforturi cu atat mai mari cu cat recolta din anul anterior era foarte slaba amenintand oamenii cu foametea si saracia. In urrna nenorocirilor inléturate au aparut case mai frumoase schimbénd tabloul comunal in mare masura. Aceasta comuna mandra de acum nu banuia ca in anu11852 la 22 octombrie se Va naste intr/o familie modesta de tarani marele scriitor svab Adam Muller- Guttenbrunn. Ca 0 stea a aparut el in estul Banatului si a afirmat printr-0 noua evanghelie — operele sale literare (la inceput nu suficient apreciate, dar dupe‘: razboiul mondial din 1914-18 intrand in constiinta si inima concetétenilor sai ca 0 raza de soare). Activitatea sa 1-a facut cunoscut in lumea intreaga iar comuna a fixat cu mare sarbatoare o placa memoriala la casa lui de nastere. Adam Muller-Guttenbrunn nu a mai putut tréi aceasta clipa de mare recunoastere a meritelor sale, parasind lumea noastra in scurt timp dupa acest eveniment. Dar opera sa ramane - ea este de fapt monumentul nedestructibil in istoria neamului sau. Revenind asupra istoriei dezvoltarii a comunei trebuie sa amintim de acea perioada de tranzitie in care imparatul Franz Josef nu accepta pana in 1867 coroana regala a Ungariei. Mai trtebuie spus ca in 1854 comuna s-a pregatit pentru primirea imparatuluiu, dar nu se stie astazi nimic despre 0 eventuala vizita a sa aici. Anul 1854 a fost an cu recolte slabe, in 1855 holera facuse noi victime, iar in 1866 a izbucnit a treia oara un foc mare care a distrus centrul comunei inclusiv biserica si parohia. Aceste lovituri de soarta 1-au inderrmat pe farmacistul Georg Reinholz sa deschida in 1869 0 farmacie pentru necesitatile sanitare ale populatiei. Mai trebuie mentionat faptul ca pana in 1879 primaria se afla in casa judecatorului Danius iar incepand din acest an primaria a obtinut o cladire proprie langé biserica comunei. Aceasta (construita fiind deja in 1815) fiind prea mica, construirea unei noi biserici a devenit o dorinta generala, desi costurile anticipate se prezentau foarte mari. Sumele necesare au fost realizate astfel: donatie din partea episcopului Bonnaz — 2000 guldeni, donatii din partea statului — 10.000 guldeni, din partea parintelui Dollenz 246,40 guldeni iar restul de 60.186,96 de guldeni au fost dati de comuna (din impozite ale anilor 1870, 71 si 72). Mesteru1' constructor Brandeiss a inceput constructia in 1870 (in timpul notarului Johann Rozinssky si a judecatorului Johann Reinhardt) si a fost terminata in 1872. Apar institutii noi: 1881 — Asociatia Guttenbrunner Spar- und Kreditverein (Banca de Credit) transformata 1894 in ”Vo1ksbank! cu un capital actionar de 100.000 de coroane. Al doilea institut bancar ”Erste Guttenbrunner Sparkasse AG” apare in 1889, avand in proprietate un depozit de marfuri lemnoase si un gater. O importanta economica a revenit in 18 mai 1897 predarii circulagiei feroviare linia Timisoara - Lipova - Radna. 1 Evenimente negative: inundatia a 400 jugare de pamant de Mures in 1897 si in acelagi an devastarea bisericii si distrugerea a 2/3 din recolta de catre o furtuna foarte puternica. A treia institutie cu rol bancar apare in 1900: ”Kreditgenossenschaft” (Cooperativa de Credit). Asociatii aparute: - Bresla megterilor si a oamenilor de afaceri in 1847, dar dizolvata in 1872 gi transformata intr-o asociatie funerara. Ea va fi inlocuita in 1873 de ”Cooperativa afacerilor” §i transformata in 1887 in ”Gewerbekorporation” (cooperativa economica) - ”Asociatia pompierilor”, ”Asociatia de tir”, ”Asociatia corala”, ”Asociatia fetelor — Maria”, ”Asociatia invalizilor”, ”Asociatia Rosenkranz” (asociatie religioasa), ”Asociatia tineretului”, ”Asociatia agricultorilor” §i ”Fanfara de muzica”. Scoala a fost refacuta din nou in a893 in care au functionat dascalii comunei Julius Lackner §i Johann Reinert. Personalitati ale comunei: — Adam Klotz, director general a1 ”Bancii centrale svabegti — Timi§.oara”; - Julius Lukhaup, conferentiar la Universitatea din Budapesta. Trebuie spus ca in timpus Mare1uiR2'1zboiMondial din 1914/18 103 fii ai comujnei au platit cu viata luptele de atunci. In comemorarea cu pietate a jertfei lor a fost ridicat in 1924 un monument cu numele lor. Dupa terminareea razboiului comuna a fost ocupata in 1918 vremelnic de trupe sarbegti §i inlocuiti in 1919 de trupe coloniale frantuzegti. In 1919 comuna intra in urma conferintelor de pace in administratia Rornéniei Mari. Clopote noi a primit comuna in 1923 contra sumei de 280.000 Lei de la firma ”K6nig — Arad“ . La montarea clopotului cel mare fimiile de ridicare s-au rupt, clopotul a patruns prin tavanul bisericii (locul impactului este şi astazi Vizibil)                                                               www.primaria-zabrani.ro
317410 Zăbrani Str. Principală nr.95   Tel. 0040257.457.001   Fax: 0040257.457.430   primariazabrani@yahoo.com   www.primaria-zabrani.ro
PRIMARIA  ZĂBRANI: Istorie
Home Comuna Prim�ria Consiliul Local Evenimente Rela�ii cu publicul Istorie Arhiva Contact