
18.08.2014 10:12 Dorin Ocneriu
KIRCHWEI VIVAT!
Ziua de duminică a fost dedicată sărbătorii bisericii – Kirchwei. La Biserica Catolică din Zăbrani s-au adunat poate cei mai mulţi credincioşi din ultimii 40-50 de ani: localnici, oaspeţi din Germania şi din alte ţări, ba chiar şi credincioşi catolici din Lipova şi din alte localităţi, care au aflat că la Zăbrani se va ţine o slujbă festivă în amintirea primilor colonişti germani aşezaţi aici. Preotul romano-catolic Ando Attila de la Lipova, ajutat de un coleg, a oficiat slujba religioasă, la care, pe lângă numerosul public care a umplut biserica, au asisita preoţii cultelor creştine din Zăbrani, primarul, viceprimarul, consilierii locali şi delegaţia germană.
Bernhardt Krastl, preşedintele Asociaţiei Şvabilor Zăbrăneni din Germania a rostit un cuvânt de mulţumire în limba germană şi în limba română, amintind „Kirchwei-ul este sărbătoarea tradiţională a bisericii din satul şvăbesc bănăţean, obicei preluat şi în satele româneşti prin Ruga Satului. În Germania ducem dorul acestor sărbători şi faptul că am venit aici în număr atât de mare dovedeşte că plecarea noastră din Zăbrani nu a rupt toate punţile de legătură, dimpotrivă, sufletul, strămoşii şi amintirile noastre au rămas aici”. Preotul Ando Attila a adăugat: „Din acest moment deschid veselia şi bucuria în sat. Să ne simţim bine împreună, aşa cum se simţeau străbunii noştri. Să nu ne grăbim, să ne luăm timp destul pentru a ne bucura împreună de roadele muncii noastre, binecuvântate de Dumnezeu”.

După slujbă, la Monumentul Eroilor Zăbrăneni căzuţi în cele două războaie mondiale au fost depuse coroane de flori din partea Primăriei Zăbrani şi a Asociaţiei Şvabilor. Preotul Ando Attila şi preotul ortodox Teodor Farcaş, împreună cu întreaga asistenţă, s-au rugat pentru odihna sufletelor eroilor din Zăbrani căzuţi pe câmpurile de luptă pentru apărarea patriei, iar fanfara şi prof. Johann Schiller la trompetă, au interpretat imnuri comemorative.
Apoi, pe uliţele satului a avut loc parada portului popular şvăbesc şi românesc, îmbrăcat de tinerii formaţiilor „Banater Rosmarein” din Timişoara şi „Hora Bănăţeană” din Zăbrani. Acordurile marşurilor interpretate de fanfara din Nădlac şi chiotele tinerilor au scos la porţi şi la ferestre pe cetăţenii din Zăbrani, care aplaudau trecerea frumoaselor perechi îmbrăcate în tradiţionalele straie populare. Din loc în loc, alaiul era întâmpinat de gospodari cu răchie şi cozonaci, cum e obiceiul în Banat.
„Portul popular şvăbesc, parada tradiţională de Kirchwei şi jocurile strămoşeşti le-am luat cu mine în Germania pe pelicula a două filme, realizate în anii 1979 şi 1982. Orine doreşte le poate viziona, ele sunt la dispoziţia Asociaţiei Şvabilor” aflăm de la Berg Erwin, unul dintre cei mai devotaţi fii ai satului Zăbrani.
Un popas de suflet s-a făcut la Casa Memorială „Adam Müller Guttenbrunn”, unde s-a evocat personalitatea marelui scriitor şvab şi a fost interpretat un cântec de notorietate, Guttenbrunn Lied, compus de prof. Johann Schiller pe versurile Katarinei Krebel. Acest cântec descrie epopeea şvabilor veniţi în 1724 pe aceste locuri şi aşezarea lor în satul Guttenbrunn.
Însoţită de dangăte de clopot, parada ajunge la Căminul Cultural, unde tinerii din formaţia „Banater Rosmarein” deschid balul de Kirchwei printr-un obicei rămas de la străvbuni: fixează pe peretele căminului o coroană de flori şi o carafă de vin, recită în limba germană un text cu origini seculare şi strigă de câteva ori „KIRCHWEI VIVAT!” – urare preluată în cor de toţi cei prezenţi, în bătăile puternice de tobă ale toboşarului satului. Dansurile şvăbeşti s-au încins imediat în curtea căminului şi în scurtă vreme toată lumea s-a prin în joc. După efuziunea de sunet, culoare şi mişcare ritmată a dansurilor germane, punctate cu chiote specifice, asistenţa a ascultat cu încântare un potpuriu de cântece populare româneşti, interpretate cu mult talent şi simţire de corul „Lira” din Lipova.

„Ne aflăm aproape de finalul ceremoniilor prilejuite de aniversarea aşezării şvabilor în hotarele localităţii noastre. Am trăit cu toţii momente emoţionante, reverberaţii de amintiri care ne-au adus lacrimi în ochi. Tineri şi vârstnici, bărbaţi şi femei, localnici şi oaspeţi dragi, am fost alături şi ne-am gândit împreună la cei din trecut şi la cei de azi. Să păstrăm vie amintirea înantaşilor, să le acordăm toată cinstea pe care o merită pentru munca lor, căci ei au edificat o aşezare de frunte a Banatului. Noi, împreună, suntem datori să le continuăm opera şi să ridicăm şi mai sus imaginea Zăbraniului, a Neudorfului şi a Chesinţului. Pentru anul 2015, pregătim o altă sărbătoare de suflet a comunei noastre, la care vă invit de acum pe toţi care sunteţi astăzi aici, dar şi pe cei care, din diferite motive, acum lipsesc: 250 de ani de la înfiinţarea satului Neudorf. Dumnezeu să ne ajute să fim sănătoşi şi să ne revedem cu bine” a declarat primarul comunei Zăbrani, ec. Marian Toader.
Sărbătoarea s-a încheiat cu o frumoasă petrecere de rămas bun, care a încununat patru zile de maximă efervescenţă, în care prietenia, buna înţelegere şi colaborarea reciproc avantajoasă dintre germani şi români, cultivarea amintirii înaintaşilor şi tradiţiile de convieţuire comună au fost leit-motivul Aniversării a 290 de ani de la înfiinţarea satului Zăbrani.
www.primaria-zabrani.rop






